Tradiții și obiceiuri de Paște 2017, cea mai mărită dintre sărbătorile anului, care aduce oamenilor, speranţa mântuirii şi a vieţii  prin sacrificiul lui Iisus Hristos.

O semnificație importantă o are Joia Mare, dar și Vinerea Mare. Astfel că există câteva tradiții, pe care credincioșii le urmează cu sfințenie.

Tradiții și obiceiuri de Paște 2017. Ce nu se face în Joia Mare

În tradiţia ortodoxă, începutul sărbătorii e marcat odată cu postul de şapte săptămâni. O semnificaţie foarte importantă o are Joia Mare din Săptămâna Patimilor. Din această zi, ţăranii încetează lucrul la câmp şi se concentrează asupra casei și curţii, pentru ca totul să fie curat. Tot în Joia Mare, femeile încep să pregătească pasca şi să vopsească ouăle. Potrivit tradiţiei, la miezul nopţii între zilele de sâmbătă şi duminică, oamenii se trezesc din somn în bătaia clopotelor. Se spală cu apă curată, îşi pun straie noi, iau câte o lumânare şi pornesc către biserică unde preotul, cu Sfânta Evanghelie şi crucea în mână, urmat de alaiul de credincioşi, iese cu lumânarea aprinsă şi înconjoară biserica de trei ori. Când preotul rostește „Christos a înviat!” toţi cei prezenţi la acest serviciu religios spun: „Adevărat a înviat!”, răspunsul fiind recunoaşterea tainei Învierii.

Ce nu se face în Vinerea Mare

Vinerea Mare (Vinerea Paștilor, Vinerea Seacă, Vinerea Patimilor) este zi de mare doliu a întregii creștinatăți pentru că în aceasta zi a fost rastignit și a murit Mantuitorul lumii.  Se spune că pe cei ce trec de trei ori pe sub Sfântul Aer scapă de dureri de cap, sau de mijloc in cursul anului, iar daca isi sterg ochii cu marginea epitafului nu vor suferi de dureri de ochi. Sfantul Epitaf este asezat, de obicei, pe o masa mai inalta. Potrivit tradiției, credincioșii sărută Sfanta Evanghelie, Sfanta Cruce si Sfantul Epitaf, apoi trec pe sub masa pe care este asezat. Acestei zile i se spune si Vinerea Seaca, pentru ca batranele posteau post negru, iar seara, la Denii, luau anafura de la biserica, potrivit Știrileprotv.ro.

Tradiții și obiceiuri importante de Paște

Oul roșu de Paste este păzitorul casei, cel putin asta cred maramureșenii. Unii săteni pun ouale rosii la ferestre pentru ca în acest fel casa sa le fie apărata de rele. Ouale trebuie lăsate să faca viermi, fiind semn de bogătie.

Ouale trebuie vopsite în Joia Mare. Orice lucru gospodăresc facut în casa vinerea este păcat și aduce ghinion, de aceea ouale trebuie vopsite în Joia Mare, scrie Protv.ro. Este obligatorie și spovedania, pentru că Paștele trebuie să te prindă cu sufletul curat.

Oul roșu este asociat cu sangele Mantuitorului. Biblia spune ca Maica Domnului a asezat un cos cu oua lânga crucea pe care a fost rastignit Mântuitorul și acestea s-au inrosit de la sangele curs din ranile lui Iisus.  Înainte de a merge la Slujba de Inviere sau in prima zi de Paste, dis-de-dimineata, se spune că e bine ca toți ai casei să se spele în apa în care aseaza un ou rosu si o moneda de argint, iar, dupa caz, un fir de busuioc pentru a fi sănătosi tot anul. Astfel toți cei care își spală fața cu această apa vor fi tari ca banul, frumosi ca oul și căutați ca busuiocul.

Obiceiuri și tradiții de Paşte în regiunile României

 În Ţara Moţilor, în noaptea de Paşti se ia toaca de la biserică, se duce în cimitir şi este păzită de feciori. Iar dacă nu au păzit-o bine, şi a fost furată, sunt pedepsiţi că a doua zi să dea un ospăţ, adică mâncăruri şi băuturi din care se înfrupta atât „hoţii”, cât şi „păgubaşii”.

Cel mai de notorietate obicei e cel din zona Transilvaniei, cunoscut sub numele de „stropit”. Potrivit acestuia – preluat de la maghiari – băieţii merg în familiile în care există o fată sau mai multe, pe care le stropesc cu parfum, „ca să nu se veştejească”.

În zona Câmpulung Moldovenesc, datina se deosebeşte prin complexitatea simbolurilor, a credinţei în puterea miraculoasă a rugăciunii de binecuvântare a bucatelor. În zorii zilei de duminică, credincioşii ies în curtea bisericii, se aşază în formă de cerc, purtând lumânările aprinse în mână, în aşteptarea preotului care să sfinţească şi să binecuvânteze bucăţele din coşul pascal. În faţa fiecărui gospodar este pregătit un astfel de coş, după orânduiala strămoşilor.

În zona Lăpușului, dimineaţa în prima zi de Paşti, copiii (până la vârsta de 9 ani) merg la prieteni şi la vecini să le anunţe Învierea Domnului. În Banat, la micul dejun din prima zi de Paşti, se practică tradiţia tămâierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primeşte o linguriţă de paşti (vin+pâine sfinţite). În meniul acestei mese festive se include ciolanul de porc fiert, ouă albe şi mâncăruri tradiţionale, după acestea se continua masa cu friptură de miel, scrie ZiarulUnirea.ro

În Bucovina, fetele se duc în noaptea de Înviere în clopotniţă şi spală limba clopotului cu apă neîncepută. Cu această apă se spala pe fată în zorii zilei de Paşti, ca să fie frumoase tot anul şi aşa cum aleargă oamenii la Înviere când se trag clopotele la biserică, aşa să alerge şi feciorii la ele.

În Moldova, în dimineaţa următoare după noaptea Învierii se pune un ouă roşu şi unul alb într-un bol cu apă ce trebuie să conţină monezi, copii trebuie să şi clătească fata cu apă şi să şi atingă obrajii cu oualele pentru a avea un an plin de bogăţii.

Tradiții și obiceiuri de Paște în lume

Filipine are o puternica traditie de Paste, în care se respectă atât aspectul spiritual al Postului Mare, cat și al Duminicii Pastelui. Cu aceasta ocazie, are loc Festivalul Moriones in Marinduque, care îi evocă pe soldații romani cruzi, participanti la crucificarea lui Isus Hristos. Ritualul Postului Mare din Pampanga, localitate aflata în regiunea San Pedro, este o sarbatoare specifica, care presupune participarea satenilor la un act de auto-flagelare, în care unii dintre ei sunt rastigniti “literalmente” pe cruce. În Australia, multe familii aranjeaza o vânătoare, în Duminica Pastelui, în casele sau gradinile lor, pentru a vedea care dintre membrii familiei gasesc cele mai multe oua.

În Germania, Pastele se numeste “Ostern”, denumirea fiind legata de zeita anglo-saxona a primaverii, Eostre. Copiii au aproximativ trei saptamini de vacanta de Paste si, totodata, nimeni nu lucreaza in Vinerea Mare,  Sâmbata și Duminica.

În Franta, celebrarea Sărbătorilor Pascale pornește din Vinerea Mare, cu o notă solemna. Clopotele nu suna timp de trei zile,  începând din Vinerea Mare pâna în Duminica Paștelui.

Iepurasul este un simbol foarte important pentru Sărbatoarea Paștelui in Anglia. Acesta “ascunde” oua și cadouri prin casa, pe care copiii le cauta în dimineata de duminica. Pastele este sarbatorit prin schimb de oua, dar si daruri. Acestea pot fi bani, haine, ciocolata si cosulete cu flori.

Pastele în Israel are o semnificație specială, deoarece ritualurile creștine au radacini in traditiile evreiești. Celebrarea Pastelui evreiesc, care comemoreaza exodul evreilor din captivitate, in Egipt, a fost legata de Paște (in ebraica Pasach) încă de la început.