Emmanuel Macron este noul președinte al Franței, potrivit primelor exit-poll-urilor date publicității după închiderea urmelor. Candidatul independent a învins-o detașat pe candidata de extremă-dreapta Marine Le Pen. Până nu cu mult timp în urmă, Macron era necunoscut francezilor, acum însă viața lui a ajuns în centrul atenției.

Emmanuel Macron, noul președinte al Frabței, a devenit cunoscut în întreaga lume în urma relației sale, care a început în adolescență. Emmanuel Macron, în vârstă de 39 de ani, este căsătorit cu fosta sa profesoară, care este cu 25 de ani mai mare decât el.

Despre această relație, publicațiile din întreaga lume au scris atât în timpul campaniei electorale, dar și după ce acesta s-a impus în primul tur al alegerilor prezidențiale.

Ascensiunea lui Emmanuel Macron pe plan politic

Viața personală a lui Emmanuel Macron a devenit astfel mai interesantă decât ascensiunea sa pe plan politic. Până recent, acest candidat independent al centrului le era necunoscut francezilor. Numele său a ajuns în prim plan pe scena politică franceză după ce a devenit ministru al Economiei, în perioada 2014-2016. El a fost promovat în politică de actualul lider de la Elysee, Francois Hollande, iar acum este favorit să preia puterea acestuia.

”Este un bărbat care, la nevoie, poate lua decizii şi care vrea să le ia”, spune eseistul şi filosoful Olivier Mongin, un prieten de 18 ani al lui Macron, potrivit Associated Press.

CV-ul lui Macron este unul impresionant, așa cum sunt așteptările având în vedere funcția pe care încearcă să o obțină. A studiat filosofia, a fost un pianist premiat, a absolvit Școala Națională de Administrație, o instituție de învățământ de elită, iar apoi a lucrat la Rothschild, ca un bancher de investiţii prosper.

Mandatul său în fruntea economiei franceze a fost cel care l-a propulsat în atenția cetățenilor din țară. De multe ori, nu tocmai din motive pe placul tututor francezilor.

El a promovat, în 2015, un pachet de măsuri economice, numite chiar “legea Macron” care au permis tot mai multor magazine să deschidă duminica – o schimbare radicală în Franța, unde ziua liberă de duminică este considerată sfântă, după cum notează Wall Street Journal.

Legea a permis și sectoare reglementate ale economiei. Noile prevederi au scos în stradă zeci de mii de protestatari, însă Macron a rămas ferm pe poziție și și-a apărat politicile în favoarea liberalizării pieţei. Asta deși unii colegi din Guvernul socialist l-au acuzat că distruge măsurile de protecţie a muncitorilor.

Anul trecut, Emmanuel Macron a părăsit Guvernul socialist, iar în luna noiembrie și-a anunțat candidatura la președinție. Anterior, el nu spusese care sunt intențiile sale, iar Francois Hollande, care este cel mai nepopular președinte din istoria recentă a Franței, nici nu spusese dacă își va încerca să obțină cel de-al doilea mandat.

Astfel, în acest context, unii observatori l-au acuzat pe Macron de joc dublu, iar alții susțin că intrarea acestuia în cursa pentru Elysee a fost un alt factor pe care Hollande l-a luat în considerare atunci când a decis să nu mai candideze.

”Ceea ce a sedus multă multe, iar eu cred că el nu este un seducător, este capacitatea sa de a prezenta un argument, de a-şi acorda timp să vorbească, de a-şi acorda timp să reflecteze”, spune Mongin .

Cele mai importante propuneri ale lui Emmanuel Macron

Candidatul de centru a promis să se angajeze în şase proiecte mari, dacă va ajunge președintele Franței. Respectiv, el promite reformarea şcolii, o ”societate a muncii”, modernizarea economiei, securitate, o strategie internaţională şi moralizarea vieţii publice, notează AFP, care prezintă principalele promisiuni ale acestuia.

Promisiuni pe plan economic:

• plan de investiţii în valoare de 50 de miliarde de euro (dintre care 15% pentru formare şi 15% pentru tranziţia ecologică)
• scăderea impozitului societăţilor de la 33,3 la 25%
• crearea unei prelevări unice din veniturile din capital, de 30%
• primă de 1.000 de euro pentru achiziţionarea unui vehicul mai puţin poluant, nou sau de ocazie
• renovarea unui milion de locuinţe prost izolate
• 50% din alimente bio, ecologice sau provenind din circuite scurte în cantine şcolare sau de întreprindere până în 2022
• reducerea la 50% a ”părţii nucleare în producţia de energie”

Propuneri privind “moralizarea vieții publice”

• interzicerea ca parlamentarii să exercite activităţi de consiliere
• fiscalizarea întregii remunerări parlamentare
• încetarea regimului special al pensionării parlamentarilor
• interzicerea angajării de către parlamentari a unor rude sau membri ai familiei
• interzicerea cumulării a mai mult de trei mandate identice succesive
• interzicerea candidării în alegeri a tuturor celor care au cazier judiciar (nivelul B2)
• reducerea cu o treime a numărului parlamentarilor
• utilizarea cât mai rapid posibil a procedurii de urgenţă în vederea examinării textelor legislative

Propuneri pentru “o societate a muncii”

• organizarea ”vieţii economice şi sociale la nivel de ramură şi întreprindere”
• instaurarea unui bonus/unei penalizări în cazul întreprinderilor care abuzează de contracte cu durată determinată scurtă (CDD)
• crearea unui sistem universal de asigurări de şomaj finanţat prin impozite şi condus de stat
• creşterea primei de activitate cu 50%
• suspendarea plăţii alocaţiilor de şomaj după refuzul a cel mult două oferte de post ”decent”
• reintroducerea exonerărilor de la cotizaţii sociale pentru ore suplimentare

Propuneri privind educația

• autonomie pentru şcoli ”în termeni de recrutare” la nivel pedagogic
• crearea a 4.000 până la 5.000 de posturi de profesori
• reintroducerea claselor bilingve, secţiilor europene
• reintroducerea studiilor dirijate
• interzicerea folosirii telefoanelor mobile la colegiu sau şcoala primară
• modernizarea Bacalaureatului prin limitarea examenului la patru materii obligatorii
• universităţile să poată să-şi recruteze profesorii şi să-şi definească formările
• învăţământ despre fapte religioase la şcoală

Propuneri privind securitatea Franței

• crearea unei ”poliţii de securitate cotidiene”
• crearea a 10.000 de posturi de poliţişti şi jandarmi
• crearea unei obligaţii de îndepărtare de pe teritoriu a delincvenţilor, sub controlul judecătorului
• orice pedeapsă pronunţată să fie executată
• 15.000 de locuri noi în închisori
• creşterea bugetului Apărării până la 2% din PIB
• crearea unui Stat Major Centralizat al Informaţiilor, în subordinea directă a Consiliului Apărării al preşedintelui Republicii
• crearea unor centre penitenciare dedicate combatanţilor străini

Propuneri pe plan european

• crearea unei forţe de 5.000 de grăniceri împreună cu parteneri europeni
• introducerea unui buget al zonei euro, cu un Parlament şi un ministru al Economiei şi Finanţelor
• rezervarea accesului la pieţe publice europene întreprinderilor care îşi localizează cel puţin jumătate din producţie în Europa
• crearea unui Fond European al Apărării care să finanţeze echipamente militare comune şi a unui cartier european general permanent
• implementarea unui mecanism de control al investiţiilor străine în Europa în vederea păstrării sectoarelor strategice

Alte propuneri importante:

• instituirea unui sistem de pensionare universal ”cu reguli comune de calcul”
• exonerarea în trei ani a taxei de locuire în cazul a 80% din gospodării, cu un cost global de zece miliarde de euro
• creşterea cu 100 de euro pe lună a alocaţiei unui adult cu deficienţe şi a pensiei minime
• crearea unui vărsământ social unic (APL, RSA)
• suportarea 100% a ochelarilor şi protezelor auditive şi dentare până în 2022
• sistem cu puncte în vederea atribuirii locuinţelor sociale
• permis cultural în valoare de 500 de euro pentru fiecare francez în vârstă de 18 ani
• examinarea cererilor de azil în mai puţin de şase luni, cu recursuri cu tot

Al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Franța se va desfășura duminică, șapte mai. Acestea sunt ultimele zile de campanie, perioadă în care Emmanuel Macron încearcă să-și păstreze avansul aratăt de sondaje în fața candidatei de extremă-dreapta, președinta Frontului Național, Marine Le Pen.