Stephen Hawking – care a murit, marți noaptea, la vârsta de 76 de ani – s-a luptat toată viața sa matură cu o boală neurologică deosebit de gravă, dar în ciuda acesteia a reușit să devină unul dintre cei mai respectați și cei mai cunoscuți oameni de știință ai generației sale. 

O persoană cu un simț al umorului extrem de dezvoltat, el a devenit un ambasador al științei și a avut mereu grijă ca publicul larg să aibă acces rapid la munca sa. De exemplu, cartea sa “O scurtă istorie a timpului” a devenit un best-seller, deși nu este clar câți dintre cei care au început-o au reușit să ajungă la final.

A apărut într-o serie de emisiuni populare și și-a împrumutat vocea sintetizată pentru diverse înregistrări.

Stephen William Hawking s-a născut în Oxford la 8 ianuarie 1942. Tatăl său, cercetător în domeniul biologic, s-a mutat cu mama sa în Londra pentru a scăpa de bombardamentele germane. A crescut în Londra și St Albans și, după ce a terminat facultatea la Oxford, obținând o diplomă în fizică, și-a continuat studiile post universitare la Cambridge pentru a studia cosmologia.

 

Adolescent fiind a avut o viață normală, starea sa de sănătate fiind bună, astfel că a putut să se bucure de călărie, vânătoare și alte activități specifice vârstei sale. Dar în timp ce se afla la Cambridge a fost diagnosticat cu scleroză laterală amiotrofică, o boală neurologică care îi afecta funcțiile motorii și care avea să-l complet paralizat.

În timp ce se pregătea să se căsătorească cu prima sa soție, Jane, în 1964 doctorii nu i-au dat mai mult de doi sau trei ani de trăit. El s-a încăpățânat, însă, să sfideze acest prognostic. Boala a progresat mai încet decât se aștepta, astfel că cei doi au reușit să aibă trei copii, iar în 1988 – deși Hawking ajunsese să vorbească doar cu ajutorul unui sintetizator de voce în urma unei traheotomii – a terminat celebra sa carte ”O scurtă istorie a timpului”.

Cartea s-a vândut în peste 10 milioane de exemplare, dar și-a câștigat și renumele de ”Cea mai populară carte care nu a fost niciodată citită”.

În 2001, a fost publicată și cea de-a doua sa carte – Universul într-o coajă de nucă.

Celebritatea lui Stephen Hawking

Hawking a descoperit fenomenul care a devenit cunoscut sub numele de radiația Hawking. Acesta se referă la faptul că din găurile negre se eliberează energie care se estompează și tinde spre nimic.

Fizicianul britanic a fost, însă, renumit pentru capacitatea sa extraordinara de a vizualiza soluții științifice fără a face calcule sau experimente.

Dar ceea ce l-a făcut cu adevărat celebru a fost ”teoria absolutului”, care susține că universul evoluează în conformitate cu legi bine definite. “Acest set complet de legi ne poate da răspunsuri la întrebări legate de începutul universului, încotro se îndreaptă și dacă va avea un sfârșit, iar dacă da, cum se va termina? Dacă vom găsi răspunsurile la aceste întrebări, vom cunoaște cu adevărat mintea lui Dumnezeu”.

Statutul de celebritate al lui Hawking a fost recunoscut chiar de ”The Simpsons”. În unul dintre episoadele celebrului desen animat, el este prezentat în timp ce se află împreuncă cu Homer Simpson într-un bar, sugerând că i-ar putea fura ideea lui Homer că universul este în formă de gogoașă.

De asemenea, a apărut ca el însuși într-un episod al seriei de comedii BBC, “Piticul roșu” și ca o hologramă a imaginii sale în ”Star Trek: The Next Generation”.

Grupul de rock Pink Floyd i-a folosit vocea sintetizată la începutul piesei Keep Talking, pe albumul lor din 1994 – The Division Bell.

Stephen Hawking și boala care l-a măcinat

El spunea că boala de care suferă i-a adus și unele beneficii, explicând că înainte de a o dezvolta ajunsese să se plictisească de viața pe care o ducea.

Dar starea lui, în mod inevitabil, îl făcea dependent de ceilalți. I-a mulțumit adesea soției sale, care l-a îngrijit peste 20 de ani, iar prietenii și rudele au fost șocați când a părăsit-o pentru una dintre asistentele sale, cu care s-a căsătorit în 1995.

Până în anul 2000, Hawking a fost un vizitator frecvent la departamentul de urgență al Spitalului Addenbrooke din Cambridge, căutand tratament pentru o varietate de leziuni. Poliția a audiat mai multe persoane referitor la o serie de acuzații cum că ar fi fost supus abuzului verbal și fizic, dar el a susținut tot timpul că rănile pe care le avea s-au datorat felului aproape nesăbuit în care își manipula scaunul cu rotile.

În 2007, el a devenit primul tetraplegic care a experimentat imponderabilitatea la bordul așa-numitei “vomit comet”, un avion modificat în așa fel încât să simuleze lipsa perfectă a gravitației. l a spus că a făcut-o pentru a încuraja interesul petnru călătoriile spațiale. “Cred că viața de pe Pământ este în pericol tot mai mare de a fi distrusă de un dezastru, cum ar fi un război nuclear brusc, un virus modificat genetic sau alte pericole. Cred că rasa umană nu are viitor dacă nu merge în spațiu. Prin urmare, vreau să încurajez interesul public pentru spațiu“.

Fizicianul Stephen Hawking nu mai putea să comunice în mod normal așa că, încă din anii 90, compania Intel a creat special pentru el un computer special care funcționează prin citirea mișcărilor feței și transformarea acestora în text.