„După intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală, în perioada 1 – 14 februarie, au fost dispuse, la nivel naţional, măsuri preventive, în conformitate cu prevederile acestuia, faţă de 335 de persoane”, potrivit unui comunicat emis de Poliţia Română.

Astfel, a fost dispusă măsura arestului la domiciliu faţă de 24 de persoane, a controlului judiciar faţă de 301 persoane şi a controlului judiciar pe cauţiune faţă de 10 persoane.

De supravegherea suspecţilor care se află sub control judiciar sau în arest la domiciliu se ocupă în acest moment 500 de poliţişti care au fost repartizaţi la noile Birouri de Supraveghere Judiciară de la nivelul Poliţiei. Oficialii Poliţiei Române susţin că evidenţa acestora este ţinută printr-o aplicaţie informatică.

Un magistrat de la Judecătoria Buftea a dat, miercuri, în baza noilor Coduri, două decizii de arest la domiciliu, în cazul unei persoane judecate pentru şantaj şi în cel al unui bărbat acuzat de tăinuire, cel din urmă fiind fiul vrăjitoarei „Mama Omida”. Avocatul Gheorghiţă Mateuţ a precizat că o persoană poate fi arestată la domiciliu doar dacă o persoană deţine o locuinţă. Mai mult, poliţiştii pot ţine legătura cu vecinii celor „pedepsiţi”.

Noua lege în materie de procedură penală a adus avantaje nu doar politicienilor şi oamenilor de afaceri vizaţi în dosarele grele instrumentate de procurori, ci şi persoanelor care se aflau deja după gratii. Peste 200 de deţinuţi au părăsit deja închisorile. Şi ăsta e doar începutul.

Premierul Victor Ponta a anunţat miercuri că în şedinţa de Guvern de astăzi vor introduce prin ordonanţă de urgenţă propunerile făcute de CSM, Ministerul Public şi Înalta Curte, legate de „bucătăria internă“ a acestor instituţii“, iar restul recomandărilor se vor regăsi într-un proiect de lege.

Comisia de revizuire a Constituţiei a adoptat o serie de amendamente prin care anumite prevederi ce ţin de Codul Penal au fost ridicate la rang de articole constituţionale.

Un număr de 122 de deţinuţi au fost puşi în libertate sâmbătă, 1 februarie, ca urmare a punerii în aplicare a prevederilor legale din noul Cod penal şi noul Cod de procedură penală, informează Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP). De asemenea, pentru 176 de deţinuţi, a fost înlocuită pedeapsa închisorii cu măsura educativă a internării într-un centru de detenţie.

Ilias Saban, de 31 de ani, este primul deţinut din cadrul Penitenciarului Slobozia eliberat de îndată de o instanţă, aşa cum prevede noul Cod Penal. Alături de el, alţi 140 de ocnaşi au aşteptat aceeaşi sentinţă. Din păcate, însă, ceilalţi nu au fost atât de norocoşi.

Judecătorii ieşeni au decis sâmbătă, 1 februarie, să dispună eliberarea lui Robert Ciobanu din Penitenciarul Iaşi. Tânărul este acuzat că a ucis-o, în 2005, pe Larisa Chelaru (7 ani), cazul ducând la schimbarea unei legi privind dispariţia minorilor şi la destituirea mai multor şefi din Poliţia ieşeană.

Lucian Hoară (21 de ani) este în închisoare din iulie 2008, după ce şi-a ucis prietena în vârstă de 15 ani. Restul pedepsei îl va executa însă într-un centru de detenţie, cu rol educativ. Supranumit „criminalul – emo”, Lucian Hoară este unul dintre primii beneficiari ai legii mai favorabile aplicată deţinuţilor, o dată cu intrarea în vigoare a noului Cod Penal.

 

Primul beneficiar al aplicării legii mai favorabile în cazul deţinuţilor din Capitală este un minor, care urmează să fie transferat într-un centru educativ, în urma unei decizii luate de Tribunalul Municipiului Bucureşti.

Fostul senator PSD, actual judecător CCR, Toni Greblă şi deputatul UDMR Marton Arpad sunt autorii amendamentului prin care a fost eliminată din Codul de procedură penală posibilitatea interceptării tehnice a suspecţilor. Marton Arpad susţine că este în continuare împotriva interceptărilor şi consideră justificate actualele prevederi ale CPP.

Începând cu 1 februarie, persoanele judecate în dosare penale vor putea ataca o singură dată o decizie a instanţei, iar pedepsele pentru faptele de corupţie se vor reduce, ceea ce va aduce automat şi diminuarea perioadei de prescriere. În plus, interceptările se vor putea efectua doar după ce s-a început urmărirea penală. Noul Cod Penal aduce şi termenul de arest la domiciliu, dar şi cel de eutanasie.