În urma referendumului de duminică, noile autorităţi de la Sevastopol au hotărât să naţionalizeze toate bunurile Ucrainei din Crimeea, inclusiv unităţile militare, să solicite recunoaşterea internaţională a Republicii Crimeea şi să ceară apoi Federaţiei Ruse să o primească în componenţa sa.
Două probleme trebuie să rezolve acum Putin: situaţia minorităţilor ucraineană şi tătară, care reprezintă 36,5% din populaţie, şi aprovizionarea energetică a peninsulei, care, din acest punct de vedere, este legată acum de Ucraina.
«Cel puternic îl va domina pe cel slab»
“Ucrainenii şi tătarii vor fi trataţi în calitate de minorităţi, cu mult tact. Kremlinul doreşte acum stabilizarea situaţiei. Pentru a lega Crimeea de Rusia, este foarte posibil ca Moscova să creeze un coridor prin zona de sud-est a Ucrainei, unde există o populaţie rusofonă importantă, însă fără a surprainflama conflictul. În viitorul apropiat şi mediu, evenimentele se vor calma în zonă, în favoarea Rusiei. Moscova este mai puternică decât Kievul, iar cel puternic îl va domina pe cel mai slab. Din păcate, democraţia nu este o caracteristică a relaţiilor internaţionale în această lume”, ne-a spus diplomatul Caius Traian Dragomir, fost ambasador al României la Paris şi la Atena.
Kievul a blocat mâncarea separatiştilor transnistreni
Regimul separatist din Tiraspol, inclusiv trupele ruseşti din zonă, s-au plâns că autorităţile din Ucraina au închis sâmbătă graniţele cu Transnistria şi nu mai pot primi, pe calea ferată, alimente şi combustibil. Serghei Pirojkov, ambasadorul Ucrainei la Chişinău, a replicat că, pentru orice nemulţumire, transnistrenii trebuie să se adreseze autorităţilor constituţionale de la Chişinău, adică le sugerează să renunţe la separatism.