Psihologul Cezar Laurenţiu Cioc analizează drama sufletească prin care trec acum familiile celor doi copii-minune ai alpinismului românesc, morţi ca urmare a avalanşei din locaţia numită Căldarea Berbecilor din Munţii Retezat

Dor Geta Popescu, de 13 ani, şi Erik Gulacsi, de 14 ani, erau poate cele mai mari speranţe ale alpinismului românesc în ceea ce priveşte marea performanţă. Nu erau copii obişnuiţi, ci adevărate uzine de energie care cucereau înalţimi pe unde uneori zboară avioane. „De ce, Doamne?”, îl întreabă acum pe Dumnezeu, cu durere maximă, toţi apropiaţii celor doi copii morţi ca urmare a avalanşei din Retezat. “Erau calculate aceste riscuri?”, vine o a doua întrebare. Încercăm să aflăm câteva  răspusuri de la psihologul ziarului Libertatea.

„A fost un Act of God”

„Unii copii au înscripţionată în gene depăşirea limitelor şi capacitatea fiziologică de a o face. Alpinismul se află în categoria sporturilor cu grad ridicat de risc asumat, precum automobilismul viteză. De mici copii, aceşti sportivi sfidează moartea. Ar trebui sa îl cunoaşteţi pe copilul american Jordan Romero care a  atins vârful Everest, cel mai înalt punct al lumii, 8.848 de metri, la doar 13 ani 10 luni şi 10 zile. Acestor copii nu le lipseşte discernământul chiar dacă au preluat de la părinţi pasiunea pentru urcat pe stânci. Performanţa în alpinism se face cu riscuri asumate. A găsi vinovaţi acum ar însemna să pedepseşti şi mai mult psihologic nişte oameni care sunt deja foarte îndureraţi de pierderea vieţii celor doi copii. Fie că e vorba de părinţi, instructori, prieteni, nu pot fi arătaţi cu degetul în colţul vinovaţilor. Nu pare sa fi fost o incursiune în munte făcută de neprofesionişti sau de oameni superficiali într-ale muntelui ci o expediţie a cunoscătorilor. A fost un accident nefericit, americanii îl numesc Act of God. Muntele are propriile lui legi, iar odată ce te încumeţi la o expediţie pe zăpadă afânată cu grad mare de înclinaţie e ca şi cum ai semnat că accepţi riscurile. Dacă nu le accepţi, rămâi toată viaţa un om de rând. Dor Geta Popescu, Erik Gulacsi şi familiile lor nu s-au mulţumit cu acest statut, dovadă fiind şi recordurile mondiale stabilite. Conjunctura  a făcut ca viaţa lor să ia o turnură tragică dar ei merită respect pentru nivelul la care au ţintit”, susţine psihologul

Unii dintre cei mai buni alpinişti seniori din lume au pierit în mod similar pe munte

„Familiile celor doi copii morţi în Retezat au nevoie acum de susţinere, nicidecum de blamare. Afirmaţiile răutăcioase precum Ce căutau acolo? nu îşi au locul. A realiza ceva în viaţă presupune risc. Nici autorităţile nu au nicio vină. Niciun alpinist nu ascultă de vocea raţiunii sau de limitări impuse de autorităţi. Salvamiontiştii au avertizat din timp de pericolul potenţial de avalanşă. De-a lungul timpului, muntele a revendicat vieţile unora dintre cei mai buni alpinişti seniori din lume. Ar trebui sa aflaţi povestea lui Rob Hall si a lui Scott Fisher, doi alpinişti de top care au murit pe Everest încarcând să salveze alte vieţi. Povestea lor e fascinantă. De celalată parte, soarta  a fost mai darnică cu Reinhold Messner sau Gerlinde Kaltenbrunner considerati cei mai buni alpinişti ai tuturor timpurilor, care au realizat pe munte lucrurui considerate imposibil de tolerat de fiziologia umană. Aceşti doi copii români acolo ţinteau. Pe langa lacrimile tuturor, ei merită şi admiraţie iar familiile necesită înţelegere şi sprijin emoţiional”  a încheiat Cezar Laurenţiu Cioc, psiholog la Institutul de Cercetare și Dezvoltare a Potenţialului Uman din Bucureşti.