S-au auzit sirenele în centrul Timișoarei, iar oamenii ar fi trebuit să se îndrepte spre un refugiu în caz de dezastru, așa cum prevedea scenariul exercițiului de alarmare. Mulți timișoreni n-au reacționat în niciun fel și au spus că nu știu unde s-ar putea adăposti în oraș. În schimb, autoritățile din Caraș-Severin, sugerează ca, în caz de necessitate, pot fi folosite și adăposturile naturale, precum grotele, peşterile sau tunelurile de cale ferată.

Exerciţiul organizat pentru testarea şi verificarea echipamentelor de avertizare a populației a avut loc în toată țara. Vineri, au sunat sirenele din judeţele Arad, Caraş-Severin, Dolj, Gorj, Hunedoara, Mehedinţi, Olt, Teleorman, Timiş şi Vâlcea, notează Mediafax.ro.

Primele sirene au sunat în Piaţa Victoriei din Timişoara. Oamenii spun că au auzit sunetele de alarmare, însă mulți nu au fost impresionați și nu au reacționat în niciun fel.

 “A fost un exerciţiu, nu ştiu ce trebuie să facem în caz de dezastru. Ne ascundem undeva sau ce trebuie să facem? Chiar nu ştiu unde sunt adăposturi prin Timişoara”, a spus o femeie din Timișoara.

Au auzit sirenele, dar nu știu unde s-ar afla un refugiu în caz de dezastru

În caz de necesitate, timișorenii au dat de înțeles că se refugiază pe unde pot.

“În cazul în care se întâmplă dezastre, trebuie să ne ascundem în beciuri. Eu stau în cartierul Ronaţ şi ştiu unde e adăpost, la grădiniţă. Ştiam că e un exerciţiu astăzi şi nu m-am speriat”, a precizat un alt trecător.

La nivelul județului Timiș, există 148 de sirene electrice și electronice. 26 dintre acestea se află în Timișoara și sunt amplasate în zona central și pe clădirile înalte din oraș.

“Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Banat al judeţului Timiş a desfăşurat un exerciţiu de înştiinţare şi alarmare a populaţiei. Astfel, populaţia a auzit semnalul de alarmă la dezastre, compus din cinci sunete a 15 secunde fiecare, cu pauză de zece secunde între ele. În judeţul Timiş există 148 de astfel de mijloace, este vorba de sirene electrice şi electronice. Prin acest exerciţiu se doreşte testarea acestor sirene, concluziile vor fi centralizate şi se vor comunica la nivel naţional. Populaţia este alarmată prin clopotele bisericilor în localităţile care nu au sirene electrice şi electronice. Scopul exerciţiului este verificarea acestor sirene, vom reveni cu detalii dacă nu funcţionează şi se vor lua măsuri pentru înlocuirea acestora”, a declarat Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Banat” al judeţului Timiş, Bogdan Mutu.

Purtătorul de cuvânt al ISU „Banat” nu a știu să spună însă cât de vechi sunt sirenele și nici câte adăposturi sunt în Timișoara. Cele mai multe se află în subsolurile clădirilor.

Aproape 200 de sirene au sunat și în Caraș-Severin. În caz de dezastru, oamenii din acest județ au la dispoziție și adăposturi naturale.

„În Caraş-Severin sunt undeva la 200 de sirene pe tot teritoriul judeţului şi adăposturi avem aproximativ 100, dar în caz de dezastre, pot fi folosite ca adăposturi inclusiv adăposturile naturale: grote, peşteri sau tuneluri de cale ferată. Noi i-am tot ţinut pe oameni la curent despre exerciţiu, să ştie lumea şi să nu se sperie. Concluziile în urma exerciţiului vor fi centralizate la Bucureşti, la Inspectoratul General, şi ei vor face un comunicat pe această linie”, a precizat Elena Tarla, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Semenic” al judeţului Timiş

Dacă n-au sirene, trag clopotele de la biserică

În lipsa dispozitivelor de alarmare public, edilii unor localități din Olt au improvizat și au tras clopotele, dar „nu ca la biserică”. Localnicii și-au dat seama cu greu de ce bat clopotele pentru că vineri este și sărbătoarea Izvorul Tămăduirii.

De exemplu, primarul din comuna Bălteni, Tudor Marineaţă, a spus oamenilor că se vor trage clopotele pentru că se desfăşoară un exerciţiu de alarmare.

„Am tras clopotele, n-avem sirene! Nu confundă nimic pentru că i-am mai anunţat, am spus din casă sau celor care au mai venit pe la Primărie că o să fie un exerciţiu şi să nu se sperie. S-a tras de mai multe ori clopotul, nu ca la biserică”, a afirmat edilul.

Edilul a explicat că sirenă pentru alarmare publică ar costa prea mult – „vreo 300 de milioane de lei vechi”.

S-au tras clopotele și în Baldovinești, pentru a alarma populația, în cadrul exercițiului. Edilul Ion Enescu spune că va fi cumpărată o sirenă chiar săptămâna viitoare pentru că are fonduri pentru acest lucru la bugetul local.

„Nu avem sirenă, îl facem cu clopote. Sirena este defectă. Se trage clopotul la un interval. I-am informat pe oameni că nu e de la Izvorul Tămăduirii. Am găsit să cumpărăm o sirenă pe Internet, dar nu ştiu dacă este suficient de puternică. Costă vreo mie şi ceva de euro. Cred că o să o cumpărăm săptămâna viitoare, că am prins bani în bugetul local pe acest an”, a declarat primarul.

Potrivit unei situaţii prezentate de ISU Olt, valabilă pentru anul 2016, nu au asigurate sirene localităţile Movileni, Văleni, Făgeţelu şi Bărăşti, Baldovineşti, Bălteni, Bobiceşti, Călui, Crâmpoia, Dobrun, Ghimpeţeni, Grădinile, Oporelu, Perieţi, Sârbii-Măgura, Şerbăneşti, Tătuleşti, Vădastra, Vâlcele şi Valea Mare. Reprezentanţii ISU au precizat, pentru sursa citată, că unele dintre aceste localităţi şi-au reparat sau cumpărat sirenele de alarmare. O nouă evidență va fi centralizată după încheierea exercițiului desfășurat în toată țara.

Post-ul Peșterile din Caraș-Severin, folosite ca refugiu în caz de dezastru. În Timiș, ISU nu știe câte adăposturi sunt apare prima dată în Libertatea.ro.